elefant.ro

Postare prezentată

Invitatie la vals - Citate

"Nu mai am putere sa vreau." "Se sinucide cineva ajuns în vîrful piramidei sociale dupa ce a gasit cheia care descuie usa t...

19 iunie 2009

Rosu si negru - Rezumatul romanului

Despre ,,Rosu si negru” se poate spune ca este un roman de fictiune istorica. Aceasta inseamna ca cineva s-a gandit sa inventeze o poveste care este plasata intr-un moment foarte exact al istoriei, si ca pe tot parcursul desfasurarii actiunii vom intalni numeroase referiri la acel moment, la cauzele si efectele anumitor intamplari, si nu in ultimul rand la societatea acelui moment.
Romanul de fata isi anunta apartenenta la acest gen literar inca din subtitlu: ,,o cronica a anului 1830”.
A anului 1830, pentru ca in luna iulie a acelui an a avut loc Revolutia care a instaurat monarhia constitutionala, si care a marcat revenirea la valorile ,,napoleoniene”, prabusind astfel Restauratia dinastiei Bourbon.. Ce ar mai fi de mentionat in introducere este faptul ca Stendhal a fost un sustinator al lui Napoleon la fel de aprig ca si personajul principal al cartii sale.
Actiunea nu este complicata si poate fi urmarita cu usurinta. Ba chiar s-ar putea sa va distreze gandurile si problemele pe care si le face Julien Sorel, personajul principal, si care sunt descrise amanuntit, aproape ca intr-un roman psihologic.
Julien este fiul unui tamplar dintr-un orasel din Franta care viseaza la o cariera militara si sa fie important, ca si eroul sau, Napoleon. Dar cum singurul mod de a ajunge cineva era prin intermediul Bisericii, acesta se pregateste sa devina preot. Punctul de cotitura este momentul in care primarul orasului, Dl de Rênal il angajeaza pentru a fi profesorul particular al copiilor sai. Acolo o cunoaste pe sotia primarului, Dna de Rênal, in privinta careia ajunge la concluzia ca este de datoria lui sa o seduca, ceea ce se si intampla; din pacate pentru mandria bravului erou romantic, care se considera un as in cucerirea femeilor, Dna de Rênal il accepta pe Julien numai dupa ce acesta incepe sa planga. Astfel, relatia lor dureaza pana cand adversarul politic al primarului afla si incepe sa imprastie zvonurile. Dna de Rênal reuseste sa il convinga pe sotul sau ca zvonurile nu sunt adevarate, iar pentru a evita alte scandaluri, Julien este trimis la o scoala de preoti, unde prin ipocrizie castiga admiratia directorului dar gelozia colegilor. Drept urmare este recomandat ca secretar personal al unui marchiz in Paris.
Julien nu reuseste sa se integreze in societatea pariziana care il ,,condamna” inca de la inceput din cauza originii sale umile. Reuseste insa sa o faca pe Mathilde, fiica marchizului sa se indragosteasca de el, si chiar o lasa insarcinata. In mod evident, cei doi urmeaza sa se casatoreasca, dupa ce marchizul il innobileaza pe Julien, acesta din urma obtinand in sfarsit rangul ravnit si puterea politica ce ii urmeaza. Totul ar fi fost bine daca Dna de Rênal nu ar fi trimis o scrisoare marchizului in care sa ii spuna ca noul nobil este de fapt un afemeiat si un manipulator. Astfel ca casatoria este anulata, si pentru a se razbuna, Julien o impusca pe fosta lui amanta; acesta nu moare, dar tanarul este totusi condamnat la moarte.
Ce subliniaza Stendhal este ca Julien s-a pierdut in alegerea rosului armatei, sau negrului Bisericii. In acelasi fel si societatea, in special aristocratia acelei vremi este pierduta in alegerea valorilor napoleoniene sau a celor de dinainte de Napoleon pe care incearca sa le readuca la viata Restauratia.

13 comentarii:

  1. Este un roman destul de stufos, dar e destul de interesant. Merita citit, chiar daca nu face chiar parte din categoria aia de romane care te impresioneaza enorm. Recunosc ca si mie mi-a fost greu sa ma apuc, mai ales ca nu parea nici prea interesant la inceput.

    RăspundețiȘtergere
  2. imi place acest comentariu.este bn realizat si usor de inteles.

    RăspundețiȘtergere
  3. frumos comentariu.este bn realizat si usor de inteles

    RăspundețiȘtergere
  4. N-am vazut piesa de teatru, dar trebuie sa fie tot la fel de casa precum este si cartea...

    RăspundețiȘtergere
  5. nu e niciun roman de fictiune istoric :| va da profesoara cu catalogul in cap daca spuneti asa ceva.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cum de ai ajuns la concluzia asta? Da si tu o explicatie atunci cand faci o afirmatie, asa e frumos, nu asa, citez "iti da profa' cu catalogul in cap", asta e explicatie de elevi care pica bacul. Asa ca te astept cu un raspuns mai elaborat, bine?

      Ștergere
  6. Romanul asta n-are pagini , e prea bun ca sa i le simti. O sa va loviti de coperta fara sa observati.
    ( nu-i roman de dragoste chiar daca in primele 100 pag o sa vi se para asa)

    RăspundețiȘtergere
  7. am citit mai mult de jumate din carte dar tot inca nu m-a intrigat asa cum astept,vreau ceva actiune,pare deja pliktisitor si monoton....dar vreau sa-l termin de citit

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este intr-adevar un roman putin mai greu de digerat. Dar pana la urma per total e ceva de capul lui.

      Ștergere
  8. E fiul unui tamplar...asta spune totul.

    RăspundețiȘtergere
  9. Este o carte foarte interesanta pentru că autorul descrie emoțiile eroilor cu exactitate.După părerea mea este un roman care te marchează,dar părerile sunt subiective iar fiecare percepe diferit senzațiile.Personalitățile umane sunt atât de fascinante.Cât sânge rece a putut avea Julien si totuși cata pasiune!

    RăspundețiȘtergere

Cele mai populare postari din ultima saptamana...