Cel mai iubit dintre pamanteni vol II - Rezumatul romanului

A doua zi Petrini s-a trezit si nu a realizat unde este. Peste cateva clipe s-a dezmeticit si s-a gandit ca n-ar putea sa stea la inchisoare. Asta se intampla in anul 1950.

A fost chemat la ora 8 in fata unui general asa cum ceruse, dar tot degeaba. Era tot acuzat, ii spunea ca se va face proces. Petrini l-a intrebat cu ce probe il vor invinovati, caci el din 1945 nu l-a mai vazut pe Iustin, era fugit din tara.practic nu existau probe, dar el tot arestat a ramas.

I s-au luat si caietele, in care acesta si-a scris idelie despre regim, dar nimei nu le-a investigat. Trei luni a stat in beciurile securitatii, in care a fost interogat in fiecare zi, trebuia sa povesteasca tot. Dupa aceea,a avut loc procesul si a fost condamnat la 3 ani de munca fortata la minele de plumb din Baia Sprie.

Petrini nu avea asa multe amintiri de la mina. Doar ca fusese impreuna cu un poet pe care l-a cunoscut in inchisoare, si care acolo a si murit. Munca ii istovea pe toti. Acolo a omorat pe un jandarm care ii supraveghea, aruncandu-l in mina, de la o inaltime mare.

Ajungand acasa, gasise totul cum era. Merse glont la fetita sa, acum in varsta de 3 ani, care s-a speriat cand l-a vazut asa de murdar si urat. Matilda l-a spalat, si i-a spus ca putea sa primeasca 7 ani daca ea nu a intervenit la timp si cu ajutorul lui Vaintrub si a unei colege a reusit sa puna mana pe acele caiete compromitatoare.

Matilda i-a spus ca ca ar fi putut pierde casa, dar primul secretar al judetului, prieten cu Gheorghiu-Dej, Mircea, o ajutase, si l-a interesat si de sotul ei in inchisoare. Era mai in varsta decat ea si de obicei vorbeau la o cafea toate necazurile ei. Un lucru rau e ca Petrini nu s-a inscris in partid.

Petrini merse si el la Mircea sa-i gaseasca ceva de lucru, caci de la facultate fusese dat afara. In acele caiete el facea propaganda religoasa si-i indemna pe studenti de marxism. Nu a gasit un loc la biblioteca, dar ii spuse sa sune din cand in cand. In invatamant nu mai putea intra pentru o perioada.

Matilda ii spuse ca si ea a avut probleme, era sa o excluda din partid, sa fie data afara din postul de arhitecta, a trebuit sa declare ca nu a stiut nimic din ceea ce facuese sotul ei, astfel a scapat. Petrini a incercat sa dea de prietenii lui, dar a fost primit cu raceala.

Matilda il iubea ca inainte sa se casatoreasca, dar experienta inchisorii a fost prea socanta pentru Petrini, ca acesta sa se mai gandeasca la dragoste. Isi amintise cum era la masa, cum ii tinea nemancati, ii scula noaptea, cum ii tinea la carcera, cum l-a omorat pe gardian(jandarm).

Petrini si-a ascuns caietele in pivnita bunicului sau. Matilda s-a certat cu el, caci trecusera atatea luni fara ca el sa fi facut ceva. Cum Mircea a fost transferat la centru, devenind secretar acolo, nu-l mai ajuta, asa ca trebuia sa se descurce singur. Matilda i-a spus sa scrie o carte sau ceva, sa nu piarda vremea.

Petrini se duse la Bratele de Munca si dupa trei zile a primit meseria de la deratizare. La inceput nu a vrut sa accepte postul, dar totusi trebuia sa faca ceva, asa ca a luat postul in primire.

Este numit sef al echipei de deratizare, de catre Istrate, seful lui. Ii cunoaste si pe ceilalti din echipa: Vintila, Calistrat, Bacaloglu, si au plecat la munca.

Vintila i-a povestit la carciuma „Tampa” despre fiecare dintre angajati, fiecare avea istoria lui, toti oameni saraci.

Le-a facut cinste la carciuma, dar el nu era obisnuit cu mahalaua, s-a luat la bataie cu tiganul din echipa caci i-a varsat vin pe pantaloni.

Intors de la munca, Petrini i-a spus Matildei unde a ajuns sa lucreze. Ea spuse sa renunte la acesta meserie, dar el nu vroia. Stia acum, ca in aceasta situatie nu vor mai fi impreuna, pentru ca Matilda tinea foarte mult la pozitia sociala, care putea fi periclitata daca se afla ca sotul ei lucreaza la deratizare.

Au fost la uzina de tractoare ca sa omoare sobolanii. Tatal l-a sunat pe Petrini si i-a spus ca va incerca sa faca ceva pentru el, pentru ca nu se putea sa ajunga in halul acesta dupa ce a facut atata scoala.

Tatal a vorbit cu directorul general al uzinei si acesta nu a putut pe moment sa-i gaseasca ceva de lucru. Matilda nu mai suporta sa-si vada sotul asa de decazut, vroia sa se desparta de el. ii spunea ca nu a iubit-o asa cum pretindea el. Singura lui bucurie a mai ramas fetita cu care iesea adesea la plimbare. Doar atunci se simtea fericit.

Sotia i-a reprosat ca atunci cand a cunoscut-o pentru prima data, s-a uitat la ea ca la o tarfa. Asa a si iubit-o. Dar de fapt ea nu a reusit sa-l cunoasca pe el, in acei 2 ani, ei poate ca nici nu s-au cunoscut deloc. Acum totul s-a stins, iubirea lor a disparut.

Petrini a mers cu Vintila la vopsit cu var copacii. Vintila i-a povestit despre femei, caci el era expert in asa ceva. Ion Micu a trecut pe strada si l-a vazut pe Petrini, a spus ca poate ii va gasi ceva de lucru la ziarul lui, dar Petrini s-a facut ca nu-l cunoaste, nu mai avea nevoie de astfel de prieteni.

Petrini s-a plimbat prin oras dupa ce a terminat lucru(oras transilvanean). Se gandea ca, despartindu-se de Matilda, ea s-ar putea recasatori cu un alt barbat, si fetita lui va creste alaturi de un tata strain, iar el o va putea vedea doar foarte rar. Fetita semana leit cu el.

Se indreapta spre braseria obisnuita, si i-a vazut pe Micu si pe Clara. S-a asezat la masa si a vorbit cu ei.

Micu i-a spus ca a observat ca nu mai tinea asa de mult la el, Petrini nu a putut uita ziua in care el a sunat, si Micu a fost mirat sa-l auda. Vroiau sa fie iar prieteni.

Matilda a plecat la Bucuresti fara sa-i spuna lui Petrini. El a ramas cu fetita, dar Tasia a venit s-o ia. Cei doi soti erau decisi sa divorteze.

Petrecea cu fetita mult timp, o ducea in parc si apoi la cizmar unde ii placea foarte mult.

Matilda s-a intors acasa si i-a spus lui Petrini ca vor divorta in 2 saptamani, dupa care ea se va duce la Bucuresti, unde urma sa se casatoreasca cu Mircea. Petrini si-a dat seama ca a fost inselat cat timp a stat la inchisoare, chiar cu Mircea, omul care l-a ajutat sa i se reduca pedeapsa. Petrini s-a simtit umilit ca amantul i-a facut un favor.

S-au certat din nou, ea i-a reprosat multe lucruri: ca era abject, ca si-a batut joc de Petrica, ca-i era greata de el. S-au batut, ca de obicei, a devenit o combinatie intre casnicia lui Vintila(care dupa ce isi batea nevasta lua galeata si o stropea) si cuplul Acojocaritei, (care dupa ce se bateau se impacau). Doar ca la ei impacarea nu-si mai avea rostul. Totul s-a terminat.

Petrini s-a internat la spital, pe motiv ca avea o infectie sau chiar cancer la gat, el ragusise, deci avea probleme mari. In primele zile nu l-a vizitat nimeni.

A venit Matilda si i-a cerut cheile de la casa. In 2 saptamani au divortat si ea s-a casatorit cu Mircea. Mama lui Petrini venise si ea la spital, si i-a povestit ca Matilda i-a trimis toate lucrurile acasa, ca Tasia a venit si le-a spus adevarul(ca se va casatori cu Mircea). Singurul lucru bun era ca Matilda nu se opunea, sau cel putin asa promitea, vizitelor Silviei la Bucuresti.

In spital Petrini a aflat ca Petrica s-a sinucis. Cand a fost externat, a plecat la casa parintilor, tatal i-a spus sa mearga la directorul lui in sedinta(Bularca).

S-a dus la director, care i-a promis ca va ajunge bilbiotecar la uzina, dar momentan postul era ocupat, putea sa aleaga doar un post de strungar, apoi pe parcurs va fi promovat.

Munca la strung era grea, dar Petrini a invatat repede. Tatal sau il ironiza acasa, iar el nu mai suporta. Mama i-a destainuit ca, de cand sotul ei a sarutat-o pe sora ei de fata cu ea, ea nu-l mai iubea. Petrini stia acest lucru si ca tatal sau avea o alta femeie. Mama traia doar pentru el, care avea acum 30 de ani.

Petrini a ajuns repede sa fie apreciat si a inceput sa munceasca peste program, fara sa fie platit. Acest lucru nu-i convenea deloc, dar nu putea sa faca nimic.
Cu banii castigati, Petrini aluat in chirie 2 odai ale unui inginer. Intre timp luase si caietele din beciul bunicului si le adusese cu el. Fata gazdei le-a luat sa le citeasca, dar nu a inteles mare lucru din ele. Petrini s-a speriat, crezand ca va fi turnat pentru conceptiile sale antiregim.

La o adunare sindicala, Petrini a vazut-o pe Nineta, acum Bolangiu. Ea ocupa postul de bilbiotecar al uzinei, din cauza ei nu putea sa puna mana pe locul de munca. I-a povestit despre viata ei, cum se casatorise cu un maior, apoi cu negustorul cu care a facut si cei 2 copii. I-a spus ca l-a iubit mult, dar l-a parasit pentru ca nu vroia sa-i stea in cale, sa devina un mare filosof. Povestea de iubire s-a reluat, se intalneau la el acasa, dar ea nu mai era aceasi. Petrini chiar s-a gandit sa-si refaca viata cu ea. Primise vestea de la Nineta ca trebuia sa paraseasca urgent uzina, deoarece Olaru a aflat de aventura lor, Petrini crede ca Nineta era implicata si in Securitate. Si-a dat demisia din uzina si a devenit contabil.

Petrini si-a gasit slujba de contabil la o organizatie de achizisionare a carnii.(ORACA). Intre timp scrise un articol despre Giordano Bruno, pe care l-a trimis Amacalutului, dar a fost avertizat ca lucrarea nu a fost bine primita si sa renunte la publicarea ei. Totusi Petrini nu se lasa, scria in constinuare articolele sale. Dupa un timp Petrini a inceput sa petreca mult timp in compania familiei Pop. Ciceo a citit prima lui carte, “Era”, iar Petrini se ocupa de a doua, “Gnoza”. I se povestise ca Stefan si Lavinia s-au cunoscut la un proces iar dupa un an s-au casatorit. Petrini era fascinat de acel cuplu, sotii se intelegeau foarte bine, erau tot timpul bine dispusi.

Seri in sir discutau cu Petrini despre tot, tema principala era filosofia. Lui Petrini ii placea foarte mult compania acestor soti.

Petrini isi vizita fetita care acum avea 6 ani, in fiecare duminica. Afla de la Silvia ca Matilda nu se intelegea prea bine cu Mircea, dar cu ea se comporta frumos. Voia s-o trimita cand va fi mare la studii in Anglia, unde erau si copiii lui Mircea. Matilda se plimba cu el si l-a intrebat daca o mai iubea, apoi daca vrea sa accepte ajutorul lui Mircea ca sa intre la universitate. Petrini nu a fost de acord, sa fie umilit inca o data, vroia sa se intoarca sa predea, dar numai prin fortele lui proprii. Dupa aceasta discutie, Petrini nu si-a mai putut vedea fetita mult timp, si asa aceasta s-a indepartat foarte mult de el. Petrini nu mai vroia sa se insoare, ii lasa o mica portita Matildei, daca ea ar fi vrut sa se intoarca la el, ar mai fi primit-o in viata lui, chiar daca l-a umilit de atatea ori.

Petrini le povesti sotilor Pop cum incerca sa o vada pe Silvia. Caci s-a imprietenit cu servitoarea casei, Florica, care ii spunea ce se petrecea in casa, ca fetita fusese bolnava de hepatita, si Matilda a plecat la mare fara sa-i pese, punand vina pe servitoare. Petrini isi mai vedea fata cand iesea de la scoala si atunci foarte putin. Isi iubea mult fetita.

Petrini luase fetita la el 3 zile. O duse sa-si vada bunica care era grav bolnava. Veni Matilda dupa ea si-i povestise ca odata Silvia era sa moara, i-a cazut in cap un bec. Matilda i-a amintit ca oricand se putea rezolva sa vina sa predea la Bucuresti, sa fie mai aproape de Silvia.

Petrini isi ingrijea mama, care era pe moarte. Ea le spunea vorbe grele, atat tatalui sau, care o inselase chiar cu sora ei, cat si lui Petrini, care nu facuse nimic pentru a obtine custodia fetitei. Ii spuse ca Sibila, o vecina de-a lor, se indragostise de el dintotdeauna si s-o caute pe fata aceea. Mama era suparata caci isi vedea fiul ei inca mai iubind-o pe Matilda.

Tatal ei plecase de-acasa, nu mai suportase sa o vada asa. Petrini a luat concediul si a avut grija de ea, stand la capataiul ei. Sibila avea si ea grija de ea. Mama lui murise linistita, lasandu-l pe Petrini mai singur de cat era. Isi aducea aminte ca nu i-a facut mamei sale nici o bucurie, la nunta nu a invitat-o, de ziua ei nu-si aducea aminte de cadouri, si cand s-a casatorit, se vedea pe fata ei multa tristete. Petrini a izbucnit in plans.

Petrini a fost mult timp marcat de moartea mamei sale, care a fost pentru el una din fiintele cele mai dragi.