"In trecut, luptele de gladiatori erau lucruri marunte pe langa a vedea un 'artist al foamei' inchis intr-o cusca si uitat de oamenii din jur, care ajungeau sa nu mai creada in rabdarea sa."
"Majoritatea oamenilor îşi întrebuinţează cea mai mare parte din timp ca să trăiască, şi puţina libertate care le mai rămâne îi înspăimântă atât de tare, încât fac tot ce le stă în putinţă ca să scape de ea." (Suferințele tânărului Werther - Goethe)
Postare prezentată
Invitatie la vals - Citate
"Nu mai am putere sa vreau." "Se sinucide cineva ajuns în vîrful piramidei sociale dupa ce a gasit cheia care descuie usa t...
Se afișează postările cu eticheta Franz Kafka. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Franz Kafka. Afișați toate postările
9 iunie 2012
8 iunie 2012
Un artist al foamei - Impresiile mele
Este o alta nuvela foarte interesanta de-a lui Kafka. E un adevarat artist acest Kafka pe care eu una l-am descoperit destul de tarziu.Am aflat ca ar avea multe romane destul de cunoscute, pe care sper sa ajung sa le citesc.
Etichete:
Franz Kafka,
impresii,
Un artist al foamei
11 ianuarie 2012
Un medic de tara - Citate
"Aceşti cai care iată că şi-au slăbit oarecum curelele ; care deschid ferestrele din afară înăuntru, nici eu nu ştiu cum ; care bagă capul înăuntru, fiecare, pe cîte-o fereastră şi privesc bolnavul, nestingheriţi de ţipetele familiei."
Etichete:
citate,
Franz Kafka,
Un medic de tara
10 ianuarie 2012
Un medic de tara - Rezumat
Este relatat un episod din viata unui medic de tara. Intr-o noapte cu viscol puternic trebuie sa-si viziteze un pacient intr-unul dintre sate. La o prima impresie medicul crede ca este o alarma falsa, si nu e chiar pe placul lui.
Etichete:
Franz Kafka,
nuvela,
rezumat,
Un medic de tara
9 ianuarie 2012
Un medic de tara - Doar in cateva cuvinte
"Un medic trezit in mijlocul noptii este nevoit sa-si viziteze un pacient desi el este aproape sigur ca era doar o alarma falsa."
Etichete:
Franz Kafka,
joc,
Un medic de tara
8 ianuarie 2012
Un medic de tara - Impresiile mele
O nuvela scurta scrisa de Kafka pe care am gasit-o ratacita prin calculatorul meu si mi-am zis s-o citesc. Nu e o capodopera, poate nu mi s-a parut mie...
Etichete:
Franz Kafka,
impresii,
Un medic de tara
24 iunie 2010
Procesul - Doua cuvinte despre autor
Franz Kafka s-a născut la Praga într-o familie evreiască, fiu al comerciantului Hermann Kafka şi al Juliei Kafka. După absolvirea liceului german, Kafka a studiat dreptul, şi-a luat doctoratul, apoi a lucrat un timp la tribunalul din Praga şi ulterior ca avocat la compania de asigurări Assicurazioni Generali. A părăsit arareori Praga, a călătorit în Italia, Germania, Austria şi a vizitat oraşul Arad, trăind într-un "cerc strâmt" până către sfârşitul vieţii.
În 1909, Kafka a debutat literar cu primele schiţe de proză publicate în revista literară Hyperion, care apărea la München. A întreţinut o corespondenţă asiduă, pe durata a circa patru ani, cu Felice Bauer şi apoi şi cu Milena Jesenska, o cunoscută scriitoare cehă, care i-a tradus în limba cehă câteva povestiri. Scriitorul a lăsat şi un jurnal intim, atipic şi greu de clasificat.
Iniţial, Kafka a suferit de o depresie cronică, fapt demonstrat de majoritatea scrisorilor trimise părinţilor, surorii sale Ottla şi prietenului său Max Brod. A încercat să se vindece de depresie recurgând la soluţia medicinii naturiste. Îmbolnăvindu-se de tuberculoză (1917), pe fundalul unui regim vegetarian, care includea şi lapte nepasteurizat, Kafka a fost internat într-un sanatoriu din Italia. Starea sănătăţii i s-a agravat şi, începând din 1922, nu a mai putut lucra. Un nou tratament în sanatoriul din Kierling, lângă Viena, nu a dat roade. Franz Kafka a murit la 3 iunie 1924 în braţele prietenului său, doctorul Robert Klopstock, şi ale ultimei sale iubite, Dora Dymant.
Post-mortem, opera sa literară, rămasă în cea mai mare parte inedită, a fost publicată de poetul Max Brod, prietenul şi legatarul său testamentar, cel care nu a dus la îndeplinire rugămintea lui Kafka să ardă manuscrisele.
23 iunie 2010
Procesul - Citate
"Exista atâte a subtilitati în care se pierde justitia! Si, pâna la urma, descopera o crima acolo unde initial n-a fost nimic."
„Pentru un suspect miscarea e mai buna decât repausul, caci cel care sta locului risca totdeauna, fara sa stie, sa se afle pe un taler al balantei si sa fie cântarit cu greutatea pacatelor sale”
"Scriptura e invariabila si comentariile nu sunt, adeseori, gecât expresia deznadejdii comentatorilor. "
"Justitia nu vrea nimic de la tine. Ea te primeste când vii si te lasa când pleci."
„Pentru un suspect miscarea e mai buna decât repausul, caci cel care sta locului risca totdeauna, fara sa stie, sa se afle pe un taler al balantei si sa fie cântarit cu greutatea pacatelor sale”
"Scriptura e invariabila si comentariile nu sunt, adeseori, gecât expresia deznadejdii comentatorilor. "
"Justitia nu vrea nimic de la tine. Ea te primeste când vii si te lasa când pleci."
22 iunie 2010
Procesul - Rezumat
Procesul este practic singurul roman complet al lui Franz Kafka, manuscrisul fiind gasit dupa moartea acestuia, pus cap la cap cum a crezut prietenul sau ca este cel mai bine, si apoi publicat.
Descrie un an din viata lui Josef K, mai exact intre 30 si 31 de ani, care se trezeste arestat… oarecum la domiciliu in chiar dimineata zilei sale de nastere.
Nu ar fi nimic iesit din comun pana aici. Totusi, cei doi ,,agenti” care il intampina in acea dimineata nu spun ce autoritate a emis ,,mandatul de arestare” si nici care este motivul pentru care este arestat, lucru pe care nu il vom afla oricum pana la sfarsitul romanului. Ceea ce este surprinzator este ca protagonistul, desi revoltat la inceput, accepta intr-un final aceasta situatie.
Celalalt motiv pentru care aceasta carte mi s-a parut mai putin captivanta, este viziunea cel putin pesimista asupra ,,justitiei”, viziune care totusi s-ar potrivi intr-o anumita masura cu justitia de astazi. De exemplu, K.,asa cum este numit de cele mai multe ori pe parcursul romanului este chemat pentru primul interogatoriu intr-o casa obisnuita, dintr-un cartier marginas; nu i se spun nici macar ora la care trebuie sa se prezinte si nici locul exact din cladirea de 5 etaje; astfel ca se plimba o ora si 5 min pana cand gaseste asa-zisa sala de judecata, unde i se reproseaza ca a intarziat si de unde pleaca cel putin la fel de confuz cum a venit.
Un alt exemplu este descrierea camerelor, a catedralei, toul este inchis, intunecat, aproape infricosator, sugerand ca nu exista cale de scapare din mana justitiei, care pana la urma chiar este oarba; totul in timp ce K. se comporta de parca nu stie pe ce lume este.
Actiunea romanului nu prea poate fi povestita- K incearca sa isi rezolve cazul desi nu pare a sti exact ce trebuie sa faca, si pe parcursul celor 16 capitole (in unele versiuni) strange diverse informatii, nu toate la fel de relevante, si are anumite dispute si intalniri cu diverse personaje care includ o prostituata, un pictor, o proprietareasa dubioasa, un avocat care nu este interesat de castigarea proceselor, si lista poate continua.
Anul acesta din viata lui K. este o ,,harababura”; si in aceasta harababura cititorul ajunge in situatia de a cauta mereu printre randuri o explicatie, adevarul poate. Cautarea ,,adevarului” insa il distruge pe protagonist si poate de aceea reactioneaza in felul in care o face in incheierea romanului. O fraza memorabila si o incheiere socanta as putea spune, care cred ca ii va face pe multi sa se intrebe daca nu exista posibilitatea ca totul sa nu fi fost decat un vis…
Descrie un an din viata lui Josef K, mai exact intre 30 si 31 de ani, care se trezeste arestat… oarecum la domiciliu in chiar dimineata zilei sale de nastere.
Nu ar fi nimic iesit din comun pana aici. Totusi, cei doi ,,agenti” care il intampina in acea dimineata nu spun ce autoritate a emis ,,mandatul de arestare” si nici care este motivul pentru care este arestat, lucru pe care nu il vom afla oricum pana la sfarsitul romanului. Ceea ce este surprinzator este ca protagonistul, desi revoltat la inceput, accepta intr-un final aceasta situatie.
Celalalt motiv pentru care aceasta carte mi s-a parut mai putin captivanta, este viziunea cel putin pesimista asupra ,,justitiei”, viziune care totusi s-ar potrivi intr-o anumita masura cu justitia de astazi. De exemplu, K.,asa cum este numit de cele mai multe ori pe parcursul romanului este chemat pentru primul interogatoriu intr-o casa obisnuita, dintr-un cartier marginas; nu i se spun nici macar ora la care trebuie sa se prezinte si nici locul exact din cladirea de 5 etaje; astfel ca se plimba o ora si 5 min pana cand gaseste asa-zisa sala de judecata, unde i se reproseaza ca a intarziat si de unde pleaca cel putin la fel de confuz cum a venit.
Un alt exemplu este descrierea camerelor, a catedralei, toul este inchis, intunecat, aproape infricosator, sugerand ca nu exista cale de scapare din mana justitiei, care pana la urma chiar este oarba; totul in timp ce K. se comporta de parca nu stie pe ce lume este.
Actiunea romanului nu prea poate fi povestita- K incearca sa isi rezolve cazul desi nu pare a sti exact ce trebuie sa faca, si pe parcursul celor 16 capitole (in unele versiuni) strange diverse informatii, nu toate la fel de relevante, si are anumite dispute si intalniri cu diverse personaje care includ o prostituata, un pictor, o proprietareasa dubioasa, un avocat care nu este interesat de castigarea proceselor, si lista poate continua.
Anul acesta din viata lui K. este o ,,harababura”; si in aceasta harababura cititorul ajunge in situatia de a cauta mereu printre randuri o explicatie, adevarul poate. Cautarea ,,adevarului” insa il distruge pe protagonist si poate de aceea reactioneaza in felul in care o face in incheierea romanului. O fraza memorabila si o incheiere socanta as putea spune, care cred ca ii va face pe multi sa se intrebe daca nu exista posibilitatea ca totul sa nu fi fost decat un vis…
Etichete:
Franz Kafka,
Procesul,
rezumat,
roman psihologic
21 iunie 2010
Procesul - Doar 25 de cuvinte!
"Povestea unui proces care este amanat. Pe zi ce trece nu i se gaseste nicio rezolvare, ci este plasat de la un avocat la altul."
17 iunie 2010
Procesul - Impresiile mele
Un roman care nu m-a impresionat foarte mult. Aveam asteptari mai mari de la un volum din colectia Adevarul. As putea spune ca este dezamagitor. Stiu ca sunt si fani Kafka si nu vreau sa supar pe nimeni, dar chiar mi se pare un roman putin cam plictisitor si fara valoare.
Nota: 5.
Nota: 5.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Cele mai populare postari din ultima saptamana...
-
Cartea descrie aventurile unui grup foarte variat pe parcursul căutării căpitanului Harry Grant, de pe nava Britannia . Găsind în pântecel...
-
Jane Eyre este o micuta orfana in varsta de 10 ani, crescuta din obligatie de matusa sa dna Reed, la Gateshead Hall, alaturi de cei tre...
-
Povestea începe la Londra la 2 octombrie 1872. Phileas Fogg este un gentleman necăsătorit, care locuieşte la numarul 7 Savile Row din Burlin...
-
In “Laleaua neagra” se prezinta o lume guvernata de suprematia adevar ului, bunatate dezinteresata, onoare. O lume in care fraza “A dispr...
-
În satul Werst (în traducerea română Vereşti) din Transilvania, ciobanul Frik remarcă într-o zi că din vechea cetăţuie în ruine a baronului ...