Procesul - Citate

"Exista atâte a subtilitati în care se pierde justitia! Si, pâna la urma, descopera o crima acolo unde initial n-a fost nimic."

„Pentru un suspect miscarea e mai buna decât repausul, caci cel care sta locului risca totdeauna, fara sa stie, sa se afle pe un taler al balantei si sa fie cântarit cu greutatea pacatelor sale”

"Scriptura e invariabila si comentariile nu sunt, adeseori, gecât expresia deznadejdii comentatorilor. "

"Justitia nu vrea nimic de la tine. Ea te primeste când vii si te lasa când pleci."

Procesul - Rezumat

Procesul este practic singurul roman complet al lui Franz Kafka, manuscrisul fiind gasit dupa moartea acestuia, pus cap la cap cum a crezut prietenul sau ca este cel mai bine, si apoi publicat.
Descrie un an din viata lui Josef K, mai exact intre 30 si 31 de ani, care se trezeste arestat… oarecum la domiciliu in chiar dimineata zilei sale de nastere.
Nu ar fi nimic iesit din comun pana aici. Totusi, cei doi ,,agenti” care il intampina in acea dimineata nu spun ce autoritate a emis ,,mandatul de arestare” si nici care este motivul pentru care este arestat, lucru pe care nu il vom afla oricum pana la sfarsitul romanului. Ceea ce este surprinzator este ca protagonistul, desi revoltat la inceput, accepta intr-un final aceasta situatie.
Celalalt motiv pentru care aceasta carte mi s-a parut mai putin captivanta, este viziunea cel putin pesimista asupra ,,justitiei”, viziune care totusi s-ar potrivi intr-o anumita masura cu justitia de astazi. De exemplu, K.,asa cum este numit de cele mai multe ori pe parcursul romanului este chemat pentru primul interogatoriu intr-o casa obisnuita, dintr-un cartier marginas; nu i se spun nici macar ora la care trebuie sa se prezinte si nici locul exact din cladirea de 5 etaje; astfel ca se plimba o ora si 5 min pana cand gaseste asa-zisa sala de judecata, unde i se reproseaza ca a intarziat si de unde pleaca cel putin la fel de confuz cum a venit.
Un alt exemplu este descrierea camerelor, a catedralei, toul este inchis, intunecat, aproape infricosator, sugerand ca nu exista cale de scapare din mana justitiei, care pana la urma chiar este oarba; totul in timp ce K. se comporta de parca nu stie pe ce lume este.
Actiunea romanului nu prea poate fi povestita- K incearca sa isi rezolve cazul desi nu pare a sti exact ce trebuie sa faca, si pe parcursul celor 16 capitole (in unele versiuni) strange diverse informatii, nu toate la fel de relevante, si are anumite dispute si intalniri cu diverse personaje care includ o prostituata, un pictor, o proprietareasa dubioasa, un avocat care nu este interesat de castigarea proceselor, si lista poate continua.
Anul acesta din viata lui K. este o ,,harababura”; si in aceasta harababura cititorul ajunge in situatia de a cauta mereu printre randuri o explicatie, adevarul poate. Cautarea ,,adevarului” insa il distruge pe protagonist si poate de aceea reactioneaza in felul in care o face in incheierea romanului. O fraza memorabila si o incheiere socanta as putea spune, care cred ca ii va face pe multi sa se intrebe daca nu exista posibilitatea ca totul sa nu fi fost decat un vis…

Procesul - Doar 25 de cuvinte!

"Povestea unui proces care este amanat. Pe zi ce trece nu i se gaseste nicio rezolvare, ci este plasat de la un avocat la altul."

Procesul - Impresiile mele

Un roman care nu m-a impresionat foarte mult. Aveam asteptari mai mari de la un volum din colectia Adevarul. As putea spune ca este dezamagitor. Stiu ca sunt si fani Kafka si nu vreau sa supar pe nimeni, dar chiar mi se pare un roman putin cam plictisitor si fara valoare.
Nota: 5.