Si cel de-al treilea volum al seriei Jocurile Foamei are un fir epic captivant. Imi amintesc ca dupa al doilea volum m-am apucat instant de al treilea pentru ca eram curioasa ce s-a intamplat si ce va urma.
Nu stiu ce a fost mai intrigant, sfarsitul celui de-al doilea volum sau inceputul celui de-al treilea. Eu as miza pe prima varianta. Nu mi-au placut niciodata razboaiele, probabil de aceea istoria nu a fost niciodata pe placul meu (asta e pentru profesorii mei de istorie :D).
Intorcandu-ma la impresiile mele, vreau sa mai adaug ca e o carte grozava , cu toate ca am fost putin dezamagita de final. Adica as fi asteptat un final pe masura intregii actiuni si dupa parerea mea a fost mult under. Dar repet e doar o parere. Poate nu am mai acordat eu suficienta atentie finalului, sau poate eu imi imaginasem unul mai grandios in alta directie.
Oricum romanul ramane cu o recomandare solida dn partea mea. Nu-mi ramane sa va mai spun decat: Lectura placuta!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Cele mai populare postari din ultima saptamana...
-
Domnul Vucea este noul invatator pe care il are cel care scrie povestea. Inainte de a-l cunoste efectiv pe dascalul scolii domnesti, poves...
-
„Totul s-a sfîrşit: nu-mi rămîne decît să mă sinucid.” – Cu aceste cuvinte incepe romanul al carui nume este inspirat de piesa lui ... -
In “Laleaua neagra” se prezinta o lume guvernata de suprematia adevar ului, bunatate dezinteresata, onoare. O lume in care fraza “A dispr... -
Cu toate ca diversitatea operei sale este incontestabila, iar profunzimea ei a interesat in toate epocile literare, Hugo ramane in cons... -
Stefan Tomsa a castigat razbunandu-se pe boieri si omorand foarte multi dintre ei . In timpul luptei , Tudor Soimarul se imprieteneste cu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu