31 octombrie 2009

Padurea norvegiana - Amintiri legate de citirea cartii

Am auzit de aceasta carte de pe site-uri. Era foarte laudata. Am zis sa o citesc, nu stiu daca a meritat, nu era chiar cat ma asteptam eu de buna, dar daca stii sa iei ce e bun din ea, merita rasfoita.

30 octombrie 2009

Urmeaza...


Padurea norvegiana... Ion... Padurea spanzuratilor...

29 octombrie 2009

Marile Sperante - Citate

Să-ţi spun ce este dragostea adevărată. E credinţă oarbă, umilinţă fără preget, supunere desăvârşită, încredere şi dăruire împotriva ta însuţi, împotriva lumii întregi. Dragostea înseamnă să îţi dai inima şi sufletul întreg celui care ţi le va zdrobi.

Într-un cuvânt, eram prea laş ca să fac ceea ce trebuia şi prea laş ca să evit ceea ce nu se cuvenea.

Primăvara e acea perioadă a anului când la soare e vară, iar la umbră e iarnă.

N-ar trebui să ne fie niciodată ruşine de lacrimile noastre, căci ele sunt o ploaie binefăcătoare pe praful pământului care ne împăienjeneşte privirea, împovărându-ne inimle înăsprite.

Prin urmare, de-a lungul vieţii, cele mai rele slăbiciuni şi josnicii ale noastre sunt, de obicei, comise pentru oamenii pe care îi dispreţuim cel mai mult.

Nu mai pune întrebări şi atunci n-o să ţi se mai spună minciuni.

28 octombrie 2009

Marile Sperante - Rezumatul romanului

Într-o fierărie de la marginea unei localităţi, situată la o distanţă de 5 ore cu poştalionul de Londra, îşi duce existenţa orfanul Pip ( pe numele de botez Philip ), alături de sora şi de cumnatul lui ( dna Joe şi Joseph, zis Joe Garger ). În timp ce cumnatul lui se purta cu multă delicateţe, micul Pip va cunoaşte asprimea surorii, care nu uita să-i repete că-l „ţine ca-n palme” .

Două vor fi evenimentele care îi vor marca viaţa: întâlnirea, într-o seară, în cimitirul localităţii, cu un evadat ( Abel Magwitch ) şi apoi vizitele săptămânale la domnişoara Havisham, femeie care, în urma unei decepţii, se autoclaustrase într-un decor ciudat.

O veste neaşteptată îi va aduce lui Pip imaginea unei perspective nevisate. Avocatul Jaggers îl înştiinţează că va intra în posesia unei „averi frumuşele” şi că este în dorinţa binefăcătorului ca băiatul să fie scos din mediul acela şi să primească la Londra educaţia de „gentleman”. I s-a comunicat, de asemenea, că numele acestuia va rămâne o taină până când persoana în cauză va crede de cuviinţă să i se dezvăluie.

La Londra, Pip, numit de prietenul său Herbert Pocket, Hendel, va începe o viaţă nouă, convins că situaţia actuală se datorează domnişoarei Havisham, această închipuire fiind alimentată de dragostea pe care i-o purta Estellei, fiica adoptivă a acesteia. Starea de incertitudine durează până în momentul în care îşi dace apariţia binefăcătorul lui, acesta nefiind altul decât evadatul din cimitir pe care Pip îl ajutase. Treptat, se ridică vălul misterului care plana asupra personajelor. Aşa vom afla că Estella nu este fiica domnişoarei Havisham, ci fiica puşcăriaşului Abel Magwitch, iar mama ei era actuala menajeră a avocatului Jaggers, Molly, care, cu mulţi ani în urmă, făptuise o crimă din gelozie. Estella, copil, fusese luată de domnişoara Havisham pentru a fi formată după tiparul acela în care ura ei sălbatică, dragostea ei strivită şi mândria ei rănită găsiseră cea mai aprigă răzbunare.

Condamnările repetate ale lui Abel Magwitch se datorau îndeosebi lui Compeyson, un om cu purtări de „gentleman”, dar viciat, făcându-l mai întâi pe Abel asociatul lui, ca apoi să poată da vina pe el. Compeyson a fost acela care i-a pricinuit domnişoarei Havisham nesfârşita durere, părăsind-o în ziua nunţii, după ce îşi însuşise o mare parte din averea ei, în colaborare cu Artur, fratele ei.

După multe momente de continuă frică trăite de evadatul Abel Magwitch (schimbându-şi numele în cel de Provis sau dl Campbell ), acesta va fi denunţat tot de Compeyson. Fu condamnat la moarte şi apoi se stinse în închisoare înainte de înfăptuirea sentinţei. Acum Hendel îi va aduce la cunoştinţă lui Magwitch, aflat pe patul de moarte, că fiica lui, Estella, despre care nu ştiuse nimic, trăieşte şi că el o iubeşte. Compeyson, personajul care a provocat atâta durere altora, îşi va găsi sfârşitul în Tamisa, în timp ce-l urmărea pe Abel. Estella, după un mariaj nereuşit cu Bentley Drummle, se va însoţi cu Pip, acum om cu situaţie ca urmare a unor plasamente băneşti într-o companie de navigaţie.


27 octombrie 2009

Marile Sperante - In 25 de cuvinte

Un bine facut in copilarie il va face pe un barbat un domn. Visul ii este indeplinit de cine se asteapta mai putin.

26 octombrie 2009

Marile Sperante - Amintiri legate de citirea cartii

Mi-a placut mult romanul. L-am citit din curiozitate. Imi spusese cineva ca povestea se aseamana cu cea din Mizerabilii, care mie personal mi s-a parut cel mai fain roman. Insa povestea din romanul acesta nu m-a impresionat prea mult, nu atat cat m-a impresionat cel de care v-am amintit. E o poveste frumoasa, care pledeaza pentru speranta. De aici vom invata ca sperantele chiar daca nu se indeplinesc de fiecare data trebuie sa le avem. Prin ele vom trai si vom fii fericiti. Cam atat! Restul va las pe voi sa descoperiti. Lectura placuta!

25 octombrie 2009

Povestea tarfelor mele triste - Citate

"Locuiesc într-o casa coloniala, pe trotuarul însorit dinspre parcul San Nicolas, unde mi-am petrecut toate zilele vietii fara femeie si fara avere, unde au trait si au murit parintii mei si unde mi-am propus sa mor singur, în acelasi pat în care m-am nascut, si într-o zi pe care mi-o doream îndepartata si fara suferinta."

"Singurele Fecioare care au mai ramas pe lume sunteti voi, cei nascuti în august."

"Niciodata nu am facut amor în grup ori în locuri publice, nici nu am împartasit secrete si nici n-am povestit vreo aventura a trupului sau a sufletului, caci de tânar am luat aminte ca niciuna nu ramâne nepedepsita."

24 octombrie 2009

Povestea tarfelor mele triste - Rezumatul romanului



Autorul fascinantului Un veac de singurătate – definit de critică drept cel mai bun roman de expresie spaniolă după Don Quijote al lui Cervantes, cel care a dăruit recent literaturii un volum de memorii plin de neprevăzut, A trăi pentru a-ţi povesti viaţa – veritabil best-seller
internaţional, al cărui tiraj de lansare a fost adus la Ciudad de México sub protecţia transportoarelor blindate –, irumpe din nou în atmosfera mitică

22 octombrie 2009

Povestea tarfelor mele triste - In 25 de cuvinte

"Povestea, de fapt, nu este a târfelor, ci a unui barbat de 90 de ani care descopera ce este iubirea alaturi de o fata de 14 ani."

20 octombrie 2009

Povestea tarfelor mele triste - Amintiri legate de citirea cartii

Este o poveste intr-adevar interesanta. Un barbat trebuie sa ajunga la varsta de 90 de ani pentru a realiza ce este iubirea fara sex si sexul fara iubire. In lunga, pot spune, lui existenta are parte de ambele, dar de prima, desi nu crezuse ca ar exista, ajunge sa aiba parte la 90 de ani. Cea de care se indragosteste este o copila de 14 ani. Alaturi de ea cunoaste sentimente puternice de ingrijorare si gelozie. E o carte mica, nu stiu daca merita neaparat sa fie citita, dar e destul de buna.

19 octombrie 2009

Morometii vol 2 - Citate

"E foarte mult să ai conştiinţa că eşti un om luminat şi ai mai întâlnit încă unul ca tine."
"Femeile nu prea au obiceiul să-şi argumenteze dorinţele şi nici nu prea le aud pe cele care li se opun. Dar au aproape întotdeauna în mână mijloacele de presiune."

15 octombrie 2009

Morometii vol 2 - Rezumatul romanului

Morometii, volumul al doilea, pare alt roman si prin structura, si prin tehnica narativa si prin stil. El reprezinta in primul rând o victorie a scriitorului asupra lui insusi. Preda a luptat multa vreme, incepând cu romanul “Risipitorii”, sa-si creeze propriul sau stil, care sa nu fie stilul in care se exprima taranii sau cu care scriitorul exprima tema taranilor.

14 octombrie 2009

Morometii vol 2 - In 25 de cuvinte

"Cel a carui autoritate nu fusese niciodata contestata, Ilie Moromete, nu mai are puterea de altadata. In cele din urma va ajunge la batranete fara niciun ajutor alaturi."

Morometii vol 2 - Amintiri legate de citirea cartii

Unul dintre romanele care mie personal mi-au placut destul de mult. Jugraveste viata la tara in perioada interbelica cu farte multe detalii. Citind aceasta carte iti vei da seama ca uneori autoritatea nu e de ajuns. Atunci cand ai o autoritate rebuie folosita pentru a ajuta pe cineva, nu numai pe tine, pentru ca aceasta autoritate va fii intr-i buna zi contestata, si altcineva va trebui sa te conduca ceea ce nu va fii tocmai bine pentru tine. Ce sa mai, cititi-o cu mare atentie si mai vorbim!

9 octombrie 2009

Urmeaza...



Povestea tarfelor mele triste... Marile sperante... Belele si ghinioane....



Voi ce carti mai cititi? Dati-mi si mie idei, nu ca n-as avea ce citi, dar prinde bine un sfat. Ms! Pe curand!

8 octombrie 2009

Alchimistul - Citate



djinni=demoni
maktub(in araba)=asa sta scris
"Lucrurile simple sunt cele mai iesite din comun, doar inteleptii stiu sa le vada."
"Cand ne vedem tot timpul cu aceleasi persoane - asa cum se intampla la seminar - ele ajung sa faca pana la urma parte dinviata noastra. Si cum ele fac parte din viata noastra, incep sa vrea sa ne-o schimbe. Daca nu esti asa cum vor, se enerveaza. Fiindca toata lumea are o notiune exacta despre cum trebuie sa ne traim viata."

7 octombrie 2009

Alchimistul - Rezumatul romanului


In roman este expusa povestea unui baiat pe nume Santiago. Acest baiat era pastor si in doua dintre nopti are acelasi vis. I se arata un loc din Egipt unde este ascunsa o comoara.

Inainte de a deveni pastor studiase pentru a deveni preot. Insa viata i se paruse plictisitoare si plecase in lume pentru a cunoaste mai multe lucruri.
Se sfatuieste in privinta visului cu doua persoane: o vrajitoare-tiganca si un rege.

6 octombrie 2009

Alchimistul - In 25 de cuvinte

"Un tanar care isi urmeaza visul si ajunge sa si-l realizeze, dar nu usor, ci trecand peste multe obstacole. Totusi efortul va fi meritat."

5 octombrie 2009

Alchimistul - Amintiri legate de citirea cartii

O carte care te invata ca trebuie sa-ti urmezi visurile chiar daca par imposibile sau chiar daca nimeni nu-ti este alaturi. Dar mai ales iti arata ca intr-un final totul se va indeplini ca la carte, adica exact cum ti-ai propus. O recomand tuturor cartea asta. E o carte care poate ajuta multi tineri si nu numai sa vada viata mai clar si sa realizeze ca nu e chiar asa de neagra precum pare, doar ca uneori mai trebuie sa mai facem si noi ceva pentru a ne-o face mai frumoasa. Va astept dupa ce ati citit-o sa-mi spuneti parerea voastra.