Jerome David „J.D.” Salinger (n. 1 ianuarie 1919, Manhattan, New York — d. 27 ianuarie 2010, Cornish, New Hampshire) a fost un scriitor american, cunoscut mai ales pentru romanul său De veghe în lanul de secară (en. The Catcher in the Rye, 1951) și firea solitară. Ultima sa lucrare publicată a fost scrisă în anul 1965, iar în 1980, autorul a acordat ultimul său interviu.
Salinger s-a născut în New York, ca fiu al unui tată evreu și al unei mame de origine irlandeză catolică. Și-a petrecut copilăria în Manhattan.
A început să scrie proză scurtă în timpul liceului, reușind să publice câteva scrieri la începutul anilor 1940, înainte de a fi recrutat în al Doilea Război Mondial. În această perioadă a publicat și două episoade din ceea ce avea să devină De veghe în lanul de secară: „Sunt nebun” și „Ușoară rebeliune în afara Madison-ului” (en. „Slight Rebellion Off Madison”).
"Majoritatea oamenilor îşi întrebuinţează cea mai mare parte din timp ca să trăiască, şi puţina libertate care le mai rămâne îi înspăimântă atât de tare, încât fac tot ce le stă în putinţă ca să scape de ea." (Suferințele tânărului Werther - Goethe)
Postare prezentată
Invitatie la vals - Citate
"Nu mai am putere sa vreau." "Se sinucide cineva ajuns în vîrful piramidei sociale dupa ce a gasit cheia care descuie usa t...
30 septembrie 2010
29 septembrie 2010
De veghe in lanul de secara - Citate
"Viata este într-adevar un joc! Este un joc pe care se cade sa-l joci dupa regulile lui."
"Sînt unii oameni de care n-ar trebui sa-ti bati joc nici chiar daca merita."
"Trupul femeii e ca o vioara si ca trebuie sa fii un mare artist ca s-o faci sa vibreze cum se cuvine."
"Sînt unii oameni de care n-ar trebui sa-ti bati joc nici chiar daca merita."
"Trupul femeii e ca o vioara si ca trebuie sa fii un mare artist ca s-o faci sa vibreze cum se cuvine."
"Dar nu-ti închipui ca un om înceteaza sa-ti mai placa dac-a murit, ce Dumnezeu? Mai ales cînd a fost de o mie de ori mai dragut decît oamenii pe care-i cunosti si sînt vii si, ma rog!..."
"Omul care cade nu poate simti sau auzi cînd a atins fundul. Cade, cade la nesfîrsit.Asta se întîmpla
Etichete:
citate,
De veghe in lanul de secara,
J.D. Salinger
28 septembrie 2010
De veghe in lanul de secara - Rezumat
Personajul principal este un adolescent , pe nume Holden Caulfield ce provine dintr-o familie bogata , cu doi frati si o sora : unul mai mare pe nume D.B. , scriitor la Hollywood , unul mai mic , Allie , care a murit de leucemie cu catva timp in urma si o sora in clasa a 4-a pe nume Phoebe. Acesta povesteste de ultimele lui zile petrecute la scoala Pencey deoarece era corigent la trei obiecte din patru si acum inainte de vacanta de Craciun urma sa fie exmatriculat , nefiind pentru prima oara deoarece el a mai fost exmatriculat de la Whooton si Elkton Hills.
Povestea incepe intr-o sambata , cu patru zile inainte de plecarea acasa , la New York , pe cand statea cocotat in varful unui deal si urmarea un meci de fotbal la care trebuia sa se duca , dar nu s-a dus. Unul din motivele pentru care nu se dusese era ca trebuia sa-si ia ramas bun de la Domnul Spencer , profesorul lui de istorie , inainte de plecarea acasa .
26 septembrie 2010
De veghe in lanul de secara - Doar in 25 de cuvinte
"Adolescenta este cea mai grea perioada a vietii. Atunci ti se intampla sa nu te simti inteles si sa nu vrei sa acceopti nici un fel de compromis."
24 septembrie 2010
De veghe in lanul de secara - Impresiile mele
Dupa parerea mea, este o carte care merita sa fie citita in adolescenta. Ilustreaza atat de bine viata oricarui adolescent. Fiecare isi doreste sa fie liber, sa aiba lumea lui pe care s-o exploreze, uneori vrea sa fie bolnav pentru a capta atentia celor din jur, sau chiar sa se stinga din viata pentru ca se simte mult prea diferit fata de ceilalti.
23 septembrie 2010
Al doilea rasarit - Doua cuvinte despre autor
Sir Arthur Charles Clarke, CBE, (16 decembrie 1917 – 19 martie 2008, Colombo, Sri Lanka) a fost un scriitor de SF, inventator și futurolog britanic. Opera sa de referință este romanul Odiseea spaţială 2001, care a fost urmat de o celebră ecranizare a regizorului american Stanley Kubrick.
În afară de SF, Clarke a scris două autobiografii: Ascent to Orbit este o autobiografie științifică, iar Astounding Days este una de science fiction.
În afară de SF, Clarke a scris două autobiografii: Ascent to Orbit este o autobiografie științifică, iar Astounding Days este una de science fiction.
21 septembrie 2010
Al doilea rasarit - Citate
"În acest univers există multe lucruri bune care nu sunt tocmai aşa cum le-am dori noi."
"În mod sigur, nimic din cele ce putem învăţa de la Natură nu va reprezenta o ameninţare la fel de mare ca pericolul pe care l-am descoperit în propriile noastre minţi"
Etichete:
Al doilea rasarit,
Arthur Clarke,
citate
20 septembrie 2010
Al doilea rasarit - Rezumat
Este o scriere sf despre coexistenta a doua specii de creaturi si anume mithranenii si filenii. Mithranenii reprezinta specia mai dezvoltata in ceea ce priveste inteligenta, ei putand comunica cu puterea mintii. Astfel ei sunt cei care ii controleaza pe fileni, cei care nu gandeau prea mult, dar care , spre depsebire de primii aveau o dexteritate nemaipomenita care ii ajuta in construirea diferitelor unelte care le asigurau intr-o masura sau alta supravietuirea.
Etichete:
Al doilea rasarit,
Arthur Clarke,
rezumat,
roman sf
18 septembrie 2010
Al doilea rasarit - Doar in 25 de cuvinte
"Razboiul dintre specii va exista intotdeauna. Unii vor fii mai inteligenti, altii vor fii inzestrati cu alte abilitati cum ar fi dexteritatea. Pentru a supravietui, ei trebuie pana la urma sa accepte convietuirea."
Etichete:
Al doilea rasarit,
Arthur Clarke,
joc
17 septembrie 2010
Al doilea rasarit - Impresiile mele
In general nu ma pasioneaza romanele sf, desi imi amintesc ca atunci cand eram mica eram innebunita dupa filme sf stil Star Treck, asta pentru ca eram mai baietoasa de felul meu. Am hotarat ca totusi cartile pe care le citesc sa difere oarecum, asa ca l-am ales pe Arthur Clarke. Sper sa va placa si voua si sa-mi recomandati eventual alte carti scrise de el.
Etichete:
Al doilea rasarit,
Arthur Clarke,
impresii
15 septembrie 2010
14 septembrie 2010
Albastru nemarginit, aproape transparent - Doua cuvinte despre autor
Considerat, alături de Haruki Murakami, unul dintre cei mai importanţi scriitori japonezi contemporani, Ryū Murakami s‑a născut în 1952 în oraşul Sasebo, prefectura Nagasaki. În timpul liceului a fost baterist într‑o formaţie. A urmat cursurile Facultăţii de Artă Musashino. Participă la un concurs literar pentru tinerii scriitori cu romanul Albastru nemărginit, aproape transparent. Publicat în 1976 şi distins cu prestigioasele premii literare japoneze Gunzo şi Akutagawa, romanul cunoaşte un succes imens, fiind vândut în peste un milion de exemplare. Ryū Murakami a publicat un număr impresionant de cărţi, printre care Copii de aruncat (1980, pentru care i se decernează Premiul Noma), 69 (1987), Topaz (povestiri, 1988), Ecstasy (1993), Cinemateca lui Ryū Murakami (1995), Audiţia (1997), În supa miso (1998, distins cu Premiul Yomiuri) etc. Este şi un apreciat regizor, printre filmele sale numărându‑se Albastru nemărginit, aproape transparent şi Tokyo Decadence. Ecranizarea romanului Audiţia, în regia lui Takashi Miike, s‑a bucurat de succes la festivalurile de film din Europa şi America.
12 septembrie 2010
10 septembrie 2010
Albastru nemarginit, aproape transparent - Rezumat
Albastru nemărginit, aproape transparent prezintă viaţa de zi cu zi a unui grup de tineri care trăiesc în apropierea unei baze militare americane. Orgiile sexuale pe care le organizează militarii americani, o listă nesfârşită de droguri (Philopon, heroină, mescalină, Nibrole, haşiş), supradoze şi violenţă compun viaţa şocantă a grupului de tineri japonezi, o viaţă lipsită de coerenţă şi semnificaţie.
9 septembrie 2010
Albastru nemarginit, aproape transparent - Doar in 25 de cuvinte
"Un grup de tineri japonezi care au o problema cu drogurile incearca sa supravietuiasca si sa-si traiasca viata asa cum stiu ei."
6 septembrie 2010
Albastru nemarginit, aproape transparent - Impresiile mele
Nu este o carte impresionanta. Poate ma asteptam la o poveste mai grandioasa la un asa titlu. Inca odata se dovedeste ca titlul nu este de ajuns. Daca totusi nu ai ce face, merge si o astfel de literatura, dar nu exagerat.
5 septembrie 2010
Pricini de iubire - Doua cuvinte despre autor
Alexandru Papilian s-a născut la 27 martie 1947, la Paris, într-o familie de medici români (celebră), aflată în capitala Franţei temporar.
În 1970 absolvă Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti. În acelaşi an debutează cu romanul Dihorul, susţinut cu entuziasm de Marin Preda (ceea ce face senzaţie, întrucât sobrul prozator nu se mai angajase niciodată în lansarea unui tânăr). Lucrează doi ani la Biblioteca Centrală de Stat, două luni - la revista Flacăra, iar apoi - la Televiziune (până în 1977).
În 1970 absolvă Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti. În acelaşi an debutează cu romanul Dihorul, susţinut cu entuziasm de Marin Preda (ceea ce face senzaţie, întrucât sobrul prozator nu se mai angajase niciodată în lansarea unui tânăr). Lucrează doi ani la Biblioteca Centrală de Stat, două luni - la revista Flacăra, iar apoi - la Televiziune (până în 1977).
4 septembrie 2010
Pricini de iubire - Citate
Niciun citat deocamdata!
Etichete:
Alexandru Papilian,
citate,
Pricini de iubire
2 septembrie 2010
Pricini de iubire - Rezumat
Volumul "Pricini de iubire" contine 3 povestiri as putea spune adevarate sau cel putin credibile despre iubirile care pot aparea in viata fiecarui om. In prima povestire este tratata iubirea aceea care apare mai devreme, in adolescenta sau in facultate, cand suntem indemnati de curiozitate sa ne intemeiem o familie. Simtim iubirea care ne inunda sufletul si ne dorim persoana aceea langa noi jurand ca va fi pentru tot restul vietii.
Bineinteles ca dupa putin timp apare si un copil in viata cuplului. Sotia ocupata mai mult cu treburile casnice si cu educatia copilului, il cam neglijeaza pe sot si chiar pe sine. Sotul bineinteles nu mai simte atractie fata de cea care credea ca va fi a lui pentru totdeauna si cade in bratele altei femei.
A doua povestire ilustreaza viata unui barbat divortat care isi gaseste jumatatea pentru a doua oara, sau mai bine zis mai tarziu. Dar bineinteles ca relatia scartaie si ajung la despartire pentru ca rutina care intervine aproape in orice cuplu nu este tratata la timp.
A treia povestire ilustreaza viata unui barbat care isi pierde doua iubiri si ii ramane sa spere in cea de-a treia.
Bineinteles ca dupa putin timp apare si un copil in viata cuplului. Sotia ocupata mai mult cu treburile casnice si cu educatia copilului, il cam neglijeaza pe sot si chiar pe sine. Sotul bineinteles nu mai simte atractie fata de cea care credea ca va fi a lui pentru totdeauna si cade in bratele altei femei.
A doua povestire ilustreaza viata unui barbat divortat care isi gaseste jumatatea pentru a doua oara, sau mai bine zis mai tarziu. Dar bineinteles ca relatia scartaie si ajung la despartire pentru ca rutina care intervine aproape in orice cuplu nu este tratata la timp.
A treia povestire ilustreaza viata unui barbat care isi pierde doua iubiri si ii ramane sa spere in cea de-a treia.
1 septembrie 2010
Pricini de iubire - Doar in 25 de cuvinte
"Iubirea este atat de diferita. Nu ne putem impune sa iubim pe cineva intr-un mod. Asta se intampla pur si simplu."
Etichete:
Alexandru Papilian,
joc,
Pricini de iubire
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Cele mai populare postari din ultima saptamana...
-
Piotr Andreici, fiul lui Andrei Petrovici Griniov, este trimis de tatal lui in armata pentru a sluji patriei si totodata pentru a capata exp...
-
"In realitate fericirea ingusteaza cumplit orizontul omului, nu crezi?" " Nu, nu legile... Conştiinţa să-ţi dicteze datoria...
-
A doua zi Petrini s-a trezit si nu a realizat unde este. Peste cateva clipe s-a dezmeticit si s-a gandit ca n-ar putea sa stea la inchiso...
-
Despre ,,Rosu si negru” se poate spune ca este un roman de fictiune istorica. Aceasta inseamna ca cineva s-a gandit sa inventeze o poveste ...
-
Iubirea fizică frumoasă e o profanare. E nevoia amară de a zdrobi, de a răzbi într-o îmbrăţişare, odaată cu trupul frământat, şi sufletu...