Pricini de iubire - Doua cuvinte despre autor

Alexandru Papilian s-a născut la 27 martie 1947, la Paris, într-o familie de medici români (celebră), aflată în capitala Franţei temporar.

În 1970 absolvă Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti. În acelaşi an debutează cu romanul Dihorul, susţinut cu entuziasm de Marin Preda (ceea ce face senzaţie, întrucât sobrul prozator nu se mai angajase niciodată în lansarea unui tânăr). Lucrează doi ani la Biblioteca Centrală de Stat, două luni - la revista Flacăra, iar apoi - la Televiziune (până în 1977).


În 1984 ("an orwellian", cum îl numeşte el însuşi) părăseşte România şi se stabileşte definitiv în Franţa, la Paris. Lucrează la Radio France Internationale, unde îndeplineşte o lungă perioadă funcţia de şef al departamentului de limbă română. Comentariile sale politice, competente şi imparţiale, străbătute uneori de o undă de ironie glacială, îl prezintă - spre surprinderea şi, înr-o oarecare măsură, spre dezamăgirea celor care îl cunosc în ipostaza de scriitor - ca pe un ziarist format, pătruns de importanţa muncii lui.

Treptat, începe, totuşi, să scrie din nou literatură, întâi în română şi, în cele din urmă, direct în franceză (romanul Le bien que je n'ai pas fait, 2002).Electricitatea care putea produce un fulger

Ca scriitor, Alexandru Papilian a căutat febril, ani la rând, ceva. Iar când, în sfârşit, a găsit, tocmai atunci, a plecat definitiv din România şi a abandonat (practic), pentru multă vreme, literatura. Într-o enclavă de limbă română din mijlocul Parisului, departamentul de limbă română de la Radio France Internationale, s-a consacrat, cu convingere şi zel, unei noi profesii, publicistica radiofonică. Şi a făcut şi carieră, ajungând şeful departamentului respectiv (până la urmă a intrat în conflict cu subalternii săi şi şi-a pierdut postul, dar aceasta este altă poveste...).