Este una dintre cărțile care mi-a fost recomandată cu mulți ani în urmă de cea mai bună prietenă a mea. Dar cumva am evitat sa o citesc.
Probabil m-a speriat faptul ca e foarte mare și e formată totodată din mai multe volume.
Așa că anul acesta m-am hotarât să iau taurul de coadă și să încerc să citesc măcar primul volum.
Luna asta am fost de două ori motivată să încep cu ea povestea celor douăsprezece provocări.
Asta pentru că mi-a fost aleasă pentru tema lunii ianuarie. Mai multe detalii despre temă găsiți aici.
Este a doua carte citită pe anul acesta și o descoperire. Acum pot înțelege entuziasmul prietenei mele, m-a prins povestea foarte tare, mai ales pe finalul ei. Nu cred că vooi citi și restul volumelor în afara urmatorului, dar cu sigurață este una din cărțile care merită citite.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Cele mai populare postari din ultima saptamana...
-
„Totul s-a sfîrşit: nu-mi rămîne decît să mă sinucid.” – Cu aceste cuvinte incepe romanul al carui nume este inspirat de piesa lui ... -
"In realitate fericirea ingusteaza cumplit orizontul omului, nu crezi?" " Nu, nu legile... Conştiinţa să-ţi dicteze datoria...
-
In seara in care avea loc un mare bal la Palat, Puiu Faranga, o ucide pe sotia sa, Madeleine, aparent fara niciun motiv. Tatal sau, Pol...
-
Şi daca un astfel de om, pentru ideea lui, ar trebui să verse sînge, să treacă peste cadavre, conştiinţa lui, după părerea mea, ar trebui să...
-
Când zici Dumas, te gândești la cavaleri, la regi și regine la ananghie, la muschetari și, desigur, la Franța. Poate chiar Anglia, depinde...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu