William Golding

Sir William Gerald Golding (n. 19 septembrie 1911, St Columb Minor, Newquay, Regatul Unit – d. 19 iunie 1993, Perranarworthal, Cornwall, Regatul Unit) a fost un romancier britanic, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1983. El prezintă în romanele sale criza conștiinței omului modern confruntat cu problemele realității contemporane.
Motivația juriului Nobel

„...pentru romanele sale care, cu perspicacitatea unei arte narative realiste dar purtând și amprenta diversității și universalității mitului, iluminează condiția umană din lumea de azi.”
Biografie

S-a născut pe 19 septembrie 1911 la St Columb Minor, un sat apropiat de Newquay, Cornwall. A început să scrie la vârsta de 7 ani. Tatăl său era un profesor local cu convingeri politice radicale și o încredere oarbă în puterea științei. Familia sa s-a mutat la Marlborough, unde William a urmat Marlborough Grammar School. A mers mai apoi la Universitatea din Oxford (Colegiul Brasenose, Oxford) în 1930, unde a studiat științele naturii și limba engleză. Prima sa carte, o culegere de poeme, a apărut în 1934 cu un an înainte ca Golding să primească diploma de BA. A luat parte în Marina britanică la debarcarea din Normandia și la operațiunea de scufundare a celui mai mare crucișător german, nava Otto von Bismarck în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

S-a căsătorit cu Ann Brookfield, o chimistă, în 1939. După ce a fost pe rând actor, marinar, muzician, a devenit profesor de engleză și filozofie la școala Bishop Wordsworth's School din Salisbury.

Cariera literară

William Golding s-a dedicat exclusiv scrisului abia la cincizeci de ani, în 1961. Experiența războiului avea să-l marcheze profund: el și-a pierdut atunci încrederea în om ca o ființă inocentă: pentru el, până și copiii poartă în suflete germenele răului. Aceasta este tema primului său roman, The Lord of the Flies, din 1954 (trad. Împăratul muștelor, 1969) care a cunoscut un enorm succes imediat după apariție. Urmează alte 11 romane și două volume de eseuri, tratând, toate, aceeași temă. În 1983, în discursul de recepție a premiului Nobel, Golding se arăta uimit de obstinația cu care oamenii caută semnele deznădejdii lăsate de el în opera sa. „Eu nu mă simt deloc deznădăjduit”, spunea el cu acel prilej. Iar paradoxul acesta exprimă cel mai bine luciditatea cu care a privit întotdeauna lumea în care ne este dat să trăim.

Bătrânețea

A primit titlul de cavaler de la regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit în 1988.

William Golding a murit in casa sa din Perranarworthal, lângă Truro, în Cornwall, pe 19 iunie 1993 și a fost îngropat în cimitirul bisericii din Bowerchalke, Wiltshire, Anglia.

Opere selective

    1954: Lord of the Flies, roman (Traducere de Constantin Popescu (1969). Împăratul muștelor. București: Editura pentru Literatura Universală.)
    1955: The Inheritors, roman (Traducere: (2009). Moștenitorii. București: Editura Leda.
    1956: Pincher Martin, roman (Traducere de Lidia Ionescu (1980). Martin cel avid. București: Editura Univers, colecția Globus.)
    1958: The Brass Butterfly, roman [Fluturele de aramă]
    1959: Free Fall, roman [Cădere liberă]
    1966: The Pyramid, roman [Piramida]
    1971: The Scorpion God, o culegere de trei nuvele: The Scorpion God, Clonk Clonk și Envoy Extraordinary.
    To the Ends of the Earth [Călătorie la capătul pământului], o trilogie istorico-maritimă, cu romanele:
        1980: Rites of Passage [Rituri de trecere]
        1987: Close Quarters [Reședințe apropiate]
        1989: Fire down below [Foc de la brâu în jos].