Lev Șestov

Lev Isaakovici Shestov (1866 - 1938), născut Yeguda Leib Shvartsman, a fost un filozof rus existențialist, cunoscut pentru "filosofia disperării". Născut la Kiev (Imperiul Rus) la 12 februarie 1866, a emigrat în Franța în 1921, fugind de urma Revoluției din octombrie. A trăit la Paris până la moartea sa la 19 noiembrie 1938.
Shestov s-a născut Lev Isaakovich Schwarzmann la Kiev, într-o familie evreiască. A obținut o educație în diferite locuri, din cauza ciocnirilor fracțioase cu autoritatea. A continuat studiul dreptului și matematicii la Universitatea de Stat din Moscova, dar după o confruntare cu Inspectorul Studenților, i sa spus să se întoarcă la Kiev, unde și-a terminat studiile.
  
Teza de dizertatie a lui Shestov l-a împiedicat să devină doctor de drept, deoarece a fost respinsă de Universitatea din Kiev din cauza tendințelor ei revoluționare. În 1898 a intrat într-un cerc de intelectuali și artiști proeminenți ruși, printre care Nikolai Berdyev, Serghei Diaghilev, Dmitri Merezhkovski și Vasili Rozanov. Shestov a contribuit cu articole la un jurnal pe care cercul il crease. În acest timp a terminat prima sa lucrare filosofică majoră "Good in the Teaching of Tolstoy and Nietzsche: Philosophy and Preaching",  cei doi autori avand un impact profund asupra gândirii lui Shestov.