Scriitor român de SF, născut în localitatea Craiova, pe numele său
real Teodor Piţigoi. Studii liceale, terminate în 1972. Lucrează ca
muncitor, fiind unul dintre puţinii creatori din fandomul perioadei ‘70 – ‘90,
care nu are studii superioare. Pseudonimul Radu Honga îi este dat de
scriitorul Adrian Rogoz, cu ocazia primei Consfătuiri SF din
BucureşMembru fondator (alături de Alexandru Mironov, Ion Ilie Iosif,
Marius Ghergu şi Titus Filipaş) al cenaclului craiovean de literatură SF
“Henri Coandă“ .
Debutează în anul 1972, în “Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice“, cu povestirea “Ghinionistul“. Fidel actului de creaţie craiovean, publică de-a lungul anilor în cele tei fanzine “Omicron“ şi în antologiile editate de acesta – “Întîmplări din veacul XXI“,“Alte întîmplări din veacul XXI“,“O antologie a literaturii de anticipaţie româneşti“, precum şi în “Avertisment pentru liniştea planetei“; publică, de asemenea, în Almanahul “Anticipaţia“.
RADU HONGA este creatorul unei proze umoristice de factură“naivă“ (apropierea de pictorii naivi
ai sfîrşitului de secol XIX nu este chiar forţată, d.p.d.v. stilistic),
în cea mai importantă parte a textelor sale, centrate pe urmărirea
aventurilor astronautului Theodore. Scrise aproape în mod exclusiv
pentru lectura în cenaclu, ele prezintă o pregnantă trăsătură de
oralitate, iar umorul derivă din îngroşarea detaliilor hazlii şi
aglomerarea de elemente care, luate fiecare în parte, nu au proprietatea
de a crea umor, dar împreună formează ceea ce în filmele mute ale
epocii de aur a cinematografiei purta numele de “gaguri“. Există, la o privire atentă, o anumită absenţă a construcţiei epice, dar autorul reuşeşte să o depăşească, mutînd accentul pe poanta finală,
găsind astfel soluţii umoristice la problemele inerente ale conceperii
unui text. Găselniţa aceasta constructivă se bazează pe crearea unor
texte de mici dimensiuni, folosite chiar şi atunci cînd Radu Honga îşi
încearcă pana în textele lungi, percepute, în fapt, ca o sumă de texte
scurte.
Cele mai importante proze ale lui Radu Honga sînt strînse între paginile volumului Aventurile lui Theodore
(1985) şi sînt structurate în jurul personajului Theodore, astronaut
bătrîn, care, odată retras la binemeritata pensie, întîmpină tot felul
de dificultăţi (hazlii) de readaptare la viaţa pămînteană a secolului
XXI. D.p.d.v. epic, Radu Honga este pentru prima şi singura dată
interesat de realizarea unui portret: există multă simpatie, dar şi un
fel de autoironie, în figura bătrînului cosmonaut Theodore, care
seamănă, pînă la un punct, cu aceea a autorului însuşi.
"Majoritatea oamenilor îşi întrebuinţează cea mai mare parte din timp ca să trăiască, şi puţina libertate care le mai rămâne îi înspăimântă atât de tare, încât fac tot ce le stă în putinţă ca să scape de ea." (Suferințele tânărului Werther - Goethe)
Postare prezentată
Invitatie la vals - Citate
"Nu mai am putere sa vreau." "Se sinucide cineva ajuns în vîrful piramidei sociale dupa ce a gasit cheia care descuie usa t...
16 aprilie 2012
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Cele mai populare postari din ultima saptamana...
-
In seara in care avea loc un mare bal la Palat, Puiu Faranga, o ucide pe sotia sa, Madeleine, aparent fara niciun motiv. Tatal sau, Pol...
-
Povestea începe la Londra la 2 octombrie 1872. Phileas Fogg este un gentleman necăsătorit, care locuieşte la numarul 7 Savile Row din Burlin...
-
Cartea descrie aventurile unui grup foarte variat pe parcursul căutării căpitanului Harry Grant, de pe nava Britannia . Găsind în pântecel...
-
Romanul debuteaza cu prezentarea personajului Dona St. Columb, o femeie din inalta societate a Londrei. Ea ia decizia de a se retrage impr...
-
"Era o noapte minunată, o noapte cum numai în tinereţe pot fi nopţile" "Sunt un visător; trăiesc atât de puţin în realitate ş...
interesant....bine ai revenit . atrecut ceva timp de cand nu ai mai fost pe aici :)
RăspundețiȘtergereda, a trecut ceva timp, nu mi-am mai facut timp pentru blog, dar am revenit. Si mie imi era dor de scris pe blog... :) Nu ma asteptam sa-mi simta cineva lipsa. Merci! :*
ȘtergereMa bucur ca încă se mai scrie despre tatăl meu...vă mulţumesc celor care nu l-au uitat!
RăspundețiȘtergereMa bucur ca mi-a fost recomandata cartea dumnealui! Va multumesc pentru vizita pe blog.
Ștergereacum mai multi ani am citit cartea impreuna cu doi prieteni, am pasat-o intre noi.. dupa care numai glume cu George, Balthazar sau robotul cleptoman faceam:))
RăspundețiȘtergere