As minti daca as spune ca mi-a placut sau ca am inteles stilul de a scrie al lui Boris Vian. E un stil complex, pe care poate doar un filozof il intelege cu adevarat.
Totusi va recomand sa-l cititi, desi e dificil de citit. Mie de exemplu mi-a luat mai bine de zece ore sa citesc 100 de pagini, pe care daca ar fi fost un roman obisnuit le-as fi devorat in 3 ore cel mult.
Singura povestire pe care am reusit sa o asimilez intr-un fel sau altul din cele 11 din cartea cu acelasi nume, este "Blues pentru o pisica neagra". Pe aceasta am si ales-o pentru a-i face rezumatul, desi sunt convinsa ca n-am inteles-o asa cum trebuia, o sa o trec prin filtrul meu de cititor de literatura obisnuita.
Va multumesc pentru vizita si va urez lectura placuta!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Cele mai populare postari din ultima saptamana...
-
Viaţa lui Pi (2001) a scriitorului de origine canadiană Yann Martel este o carte superba, care incepe interesant, te tine captiv ... -
Ceva lipsea blogului meu, dar nu intelegeam ce. Acum m-am prins! Cateva citate din operele despre care incerc sa scriu cateva cuvinte si sa ...
-
"Nu pot să-ţi dau creier, dar pot să-ţi ofer o diplomă."
-
„Totul s-a sfîrşit: nu-mi rămîne decît să mă sinucid.” – Cu aceste cuvinte incepe romanul al carui nume este inspirat de piesa lui ... -
Romanul "Nimic nou pe frontul de vest" are ca pilon devotamentul tinerilor pentru țară, dornici fiind să o apere în ajunul Primu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu