Baltagul - Rezumatul romanului

Baltagul este un roman scris de Mihail Sadoveanu. A fost publicat în noiembrie 1930. Romanul a fost scris in numai 17 zile şi este compus din 16 capitole. Sursa de inspiraţie a romanului a fost balada populară „Mioriţa”, ea fiind o monografie a satului prezentând aspecte ale firii omului de la sat, tradiţiile şi obiceiurile româneşti: la botez, nuntă, şi înmormântare.
Scriitorul plaseaza actiunea in satul Magura Tarcaului, incipitul debutand cu imaginea eroinei principale, Vitoria Lipan stand singura pe prispa si torcand, cu gandul la sotul ei Nechifor Lipan, plecat din toamna de acasa , la Dorna ca sa cumpere niste oi.
Ea isi aminteste de povestea auzita de Nechifor de la un baci batran si repetata de acesta pe la petreceri, povestire lagata de viata si psihologia oamenilor de la munte. Aceasta legenda spune ca muntenii au ajuns ultimii la impartirea darurilor de catre Dumnezeu, dar i-a inzestrat pe munteni cu o inima usoara ca sa se poata bucura de ce au.
Femeia isi aminteste de anii traiti impreuna, obiceiurile barbatului ei, realizarile lor, cei doi copii ai lor: Minodora care era acasa cu Vitoria si Ghiorghita, care era plecat pe tinuturile Jijiei, cu oile la iernat.
Vremea se raceste si Vitoria era tot mai ingrijorata de tacerea sotului ei, de aceea, apeleaza la sfaturile parintelui Danil, caruia ii destainuie necazul ei. Plateste slujba pentru intoarcerea lui Lipan, posteste, se roaga, dar trece si la baba Maranda, vrajitoarea satului.
Fiindca nimic nu o linisteste, Vitoria scrie lui Gheorghita ca sa se intoarca acasa inainte de sarbatorile de iarna. Baiatul vine acasa si Vitoria hotaraste sa-l trimita pe el in cautarea lui Nechifor, dar isi da seama ca baiatul nu are experienta si intelepciunea necesara pentru a indeplinii dificila sarcina si decide sa plece impreuna.
Inaine, insa, de a pleca in cautarea lui Nechifor , se duce la Manastirea Bistrita unde se roaga la icoana Sfanta Ana si la Piatra Neam, unde anunta autoritatilor disparitia sotului ei. Apoi a facut pentru Gheorghita un baltag pe care parintele Danila la sfintit, a dus-o pe Minodora la Manastirea Varatic pentru a fi in siguranta si la inceputul lunii Martie pleaca cu Gheorghita pe urmele lui Lipan.
Pleaca in cautarea adevarului, refacand drumul presupus a fi fost facut de sotul ei. Pe tot parcursul calatoriei, ea ii scodeste pe oameni, intreaba, cere informatii despre Lipan. In drumul lor la Borca asista la o cumetrie, unde Vitoria respecta obiceiurile unei astfel de ocazii, iar la Cruci trebuie sa faca fata veseliei unei nunti.
In tara Dornelor afla ca targ de oi a fost decat la Vatra Dornei. Poposind aici la un han afla ca intradevar Nechifor Lipan a cumparat in noiembrie trei sute de oi, dupa care a vandut o suta de oi, altor doi ciobani, continuandu-si drumul toti trei. Vitoria continua de aici cautarea, tot pe urmele celor trei ciobani pana la Sabasa la domnul Toma si apoi la Suha. Aici afla ca in ziua de Sfantul Mihail si Gavril a facut popas o turma de oi cu doi ciobani: Calistrat Bogza si Ilie Cutui.
Femeia isi da seama ca sotul ei fusese ucis intre Suha si Sabasa si incepe pe cont propriu cercetarea, apoi apeleaza la autoritati. In Sabasa, in curtea unui gospodar il gaseste pe Lupu, cainele lui Lipan si cu ajutorul lui descopera osemintele lui Nechifor Lipan, intr-o prapastie. Femeia indeplinea cerintele datinei crestine, fac praznic dupa inmormantare si lasa autoritatile sa faca cercetarile necesare. La praznic invita autoritatile, cat si pe cei doi posibili asasini.
Prin inteligenta si diplomatie, femeia reconstitue faptele intamplate si reuseste sa-i demaste pe vinovati indeplinind un act de justitie.
Calistrat Bogza iritat, reactioneaza violent si este lovit de Gheorghita cu baltagul si mancat de cainele lui Lipan. Inainte de a murii, isi recunoaste faptele si doreste ca oile sa intre in posesia stapanului de drept.
Atingandu-si scopul, Vitoria si Gheorghita se pregatesc de plecarea spre casa pentru a duce la bun sfarsit si alte treburi, caci viata merge inainte fiindca toate au un rost pe lume. La praznicul de patruzeci de zile o vor duce si pe Minodora sa vada mormantul tatului ei.
Randuiala s-a implinit, dreptatea a fost facuta iar viata isi va urma cursul ei firesc.