Ceea ce mi-a placut la cartea asta a fost chiar personajul principal. Mara reprezinta idealul feminin daca a s putea spune asa. Desi vaduva, ea nu renunta la viata ci dimpotriva lupta pentru copiii ei, fiind zgarcita pentru a putea economisi ceva pentru mai tarziu. M-a impresionat foarte mult puterea ei de a se lupta cu greutatile vietii.
De asemenea mi-a placut si povestea de dragoste a Persidei, care insa are si ea parte la randul ei de greutati. De fapt asa e viata plina de greutati tot timpul.
Tu ce crezi? Ai amintiri legate de citirea acestui roman? Daca da, fa-ne placerea de a le impartasi cu noi!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Cele mai populare postari din ultima saptamana...
-
„Totul s-a sfîrşit: nu-mi rămîne decît să mă sinucid.” – Cu aceste cuvinte incepe romanul al carui nume este inspirat de piesa lui ... -
Este prima carte a seriei cu Melania formata din volumele: Cianura pentru un suras, Buna seara, Melania! si 320 de pisici negre. Rodica Ojog...
-
In seara in care avea loc un mare bal la Palat, Puiu Faranga, o ucide pe sotia sa, Madeleine, aparent fara niciun motiv. Tatal sau, Pol...
-
"Toată credinţa lui ţi se pare greşită. Ei, nu mai spune! Şi a ta care e? Dacă o ai, pune-ţi pielea la bătaie pentru ea, nu pretinde do...
-
Şi daca un astfel de om, pentru ideea lui, ar trebui să verse sînge, să treacă peste cadavre, conştiinţa lui, după părerea mea, ar trebui să...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu